Trecutul – factor de influență pentru prezent

Între trecut și viitor

”Suntem suma experiențelor din vremea copilăriei noastre si pana azi.” La aceasta se adauga si bagajul transgenerațional.  Trecutul este factor de influență pentru prezent. Experiențele noastre influențează comportamentul nostru. Modul în care am crescut, cum am fost învățați să exprimăm sau să nu exprimăm ceea ce știm și ceea ce simțim sunt factori de influență pentru prezent. Cel mai ușor este să ne analizăm fiecare. Așa ne descoperim pe noi.

În ce privește componenta transgenerațională în prezentul nostru putem vorbi de „slabiciuni”.

Ce este de ”necontrolat” la această componentă transgenerațională este NECUNOSCUTUL. “Ce rămâne inconștient se întoarce ca și destin!” Ce nu iese la suprafata ca ceva cunoscut, luminat, o să vină ca fantomă dupa noi și asta înseamnă că este și necontrolabil. Dar dacă aducem la suprafată lucrurile vechi, “ferecate” bine, asta o să ne ajute să ne eliberăm de ele.

5 lucruri importante care să ne facă să ne îndreptăm și spre o investigație transgenerațională:

  1. Când apar des aceleași cuvinte sau expresii cu privire la problemele lui și care nu au o baza în viața prezentă (exemple de cuvinte: catastrofă, ruşine, secret, trebuie eu să rezolv ce a rămas nerezolvat);
  2. Când persoana este foarte macinată ca și cum ar duce o mare povară și nu sunt evenimente semnificative în viața persoanei;
  3. Când există o incapacitate a persoanei de a puncta ceva din viața de acum. Când nu poate articula o problema anume (și nu e vorba de mecanism de apărare pentru ceva din istoricul personal de viața);
  4. Când se repetă evenimente de viața, boli, nume, date cu stramoși;
  5. Când știe că există secrete în familia de origine (îndepărtată sau apropiata);

La toate acestea se poate adăuga abilitatea psihologului de a observa o posibilă problemă transgenerațională   în caz că persoana este deja într-un proces terapeutic.

E păcat sa rămanem ca niște păpuși de la teatru, manuite de actorii din spate, stramoșii noștri; trase de sfori și fără să ne putem îndrepta spre un scop. Suntem arcași și tragem spre o ţintă! Cred că unul din modurile în care ne putem rata ţinta este când ne lăsam trași de sfori ca niste papusi. Păpușarii sunt acum secretele trecutului, fantomele din sertare, strămoșii noștri.

Principalul instrument folosit pentru investigarea trecutului este genograma. Genograma este un instrument de evaluare a structurii  și functionalitații familiei.

Conform DEX online genograma este o tehnică utilizata în evaluarea situației problematice cu care o persoana sau o familie se confruntă. Ea presupune culegerea de informații cu privire la structura avand rol de diagnostic social. (Este realizată în scopul crearii unei scheme a structurii și relațiilor din familia implicata în rezolvarea situației problematice, astfel încat să poată fi evaluate posibilele surse de sprijin din familie sau posibilele cauze ce au determinat sau menținut situația problematică).

Pentru a fi realizată  GENOGRAMA sunt utilizate simboluri specifice (pătrate, cercuri, triunghiuri, linii de mai multe tipuri).

Genograma te ajută sa investighezi generațiile trecute. Se recomandă să se caute cat mai multe informații. E indicat sa investighezi trei-patru generatii în spate: parinți, bunici, străbunici și străstrabunici. Asta ajută foarte mult să se găsească pattern-uri, secrete, cripte. Poti afla o multitudine de informatii.

Este indicat să realizezi genograma împreuna cu un psihoterapeut, dar dincolo de sedințe persoana care iși investighează trecutul lucreză foarte mult între sesiunile cu terapeutul. Investigaţia transgeneraţională se întinde pe mai multe şedinte şi conectarea cu trecutul este puternică. Asta se datorează ”săpăturilor” pe care le face persoana în trecut.

În timpul sedințelor se investighează împreună cu clientul aceste informații pe care le-a aflat și se asază în “construcţia genogramei”.

Se caută repetiții, întreruperi, secrete, suprapuneri, date, nume, boli, etc.  Este o muncă de sisif sa cauți și apoi sa începi să repari tot ce ai simțit că  s-a dezechilibrat în sistemul familiei. Putem vorbi și de câteva avantaje atunci când investighezi transgeneraţional:

  1. Culegerea de informatii și aducerea lor la suprafata mişcă şi rezolva de la sine parte din problemele de azi și acum. Incepe sa se lumineze când tu deschizi acea usa a trecutului.
  2. O sursa de confirmare puternică o gasim chiar în Sfânta Scriptura-Biblia care sustine aceasta terapie transgenerationala. În cartea Exod 20: 5 și 6 gasim cel mai consacrat verset pentru investigatia transgenerationala. Speranta pe care o primim este fascinanta. ” .. Sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele”. Asa ca putem vorbi de un alt mare avantaj; SPERANTA este cel mai sublim lucru care se poate intampla. Când e o problema transgenerationala viata clientului este destul de greu de explicat și dus.
    Un alt verset este cel din Ezechiel 18, 2: ”Părinţii au mâncat aguridă (strugurele încă necopt, cu gust foarte acru) şi copiilor li s-au strepezit dinţii”. Continuarea acestui verset este însă geniala: „Pe viata mea, zice Domnul, Dumnezeu ca nu veti mai  avea prilej sa spuneti zicatoarea aceasta în Israle”. Aceasta este o alta confirmare plina de speranta. Ceea ce luminezi aduce vindecare și asta inseamna sperantă!
  3. Prin aceasta metoda de lucru investigativa, se aduc la suprafata blocajele, se descifreaza scenariul transgenerațional, are loc deblocarea emoțională, înțelegerea, separarea, resemnificarea și integrarea experienței de reconectare vindecatoare cu înaintașii, toate acestea ducând la transformarea inconștientului familial, apoi al celui individual și la gasirea unui sens existential nou. Putem spune ca acesta este un al treilea mare avantaj. Tot în Biblie gasim pe profetul Ezechiel care vorbeste despre aceasta luminare: “Un fiu, care, văzând păcatele, văzând toate câte le-a făcut tatăl său, el se păzeşte şi nu face nimic asemenea, … Acest om nu va muri pentru nedreptăţile părintelui său, ci în veci va trăi …pentru că fiul a făcut ceea ce era drept şi legiuit şi toate legile Mele le-a ţinut şi le-a împlinit. Fiul nu va purta nedreptatea tatălui, şi tatăl nu va purta nedreptatea fiului. Celui drept i se va socoti dreptatea sa, iar celui rău, răutatea sa” (Ezechiel 18: 14, 17, 19-20).
  4. Un alt plus la tot acest demers este “deblocarea creativitatii”; – o energie mai mare pentru ca energia ce se consuma pe ceva ”necunoscut” acum a ramas libera; – dispar starile depresive, aparute brusc; – o imbunatatire a calitatii vietii clientului; – examene mai usor de luat; – relații mai sanatoase; – scaderea anxientatii; – capacitatea de a functiona mai bine la schimbare; – toleranta mai mare la frustrare.

Deci putem vorbi de mai multe avantaje în ceea ce priveste investigarea transgenerationala și putem vorbi și de dezavantaje în situatia în care nu investigam trecutul. Carl Jung credea și el ca ceea ce ramane inconstient nu se dizolva, ci mai degraba iese la suprafata în vietile noastre ca soarta sau noroc. “Orice nu iese la suprafata ca și constiinta, se reintoarce ca destin.” Cu alte cuvinte, e posibil să ne repetam pattern-urile inconstiente pana când le aducem la lumina constientizarii. Și Jung și Freud au observat ca orice este prea dificil de procesat nu dispare de la sine, ci mai degraba este stocat în inconstient.

Freud și Jung au observat cum fragmente din experiente de viața blocate, suprimate sau reprimate apăreau în cuvinte, gesturi și comportamente ale pacienților.

Timp de decade, terapeutii au căutat indicii precum acte ratate, pattern-uri de accidente sau imagini apărute în vis, blocaje. Sunt curente din psihoterapie care cerceteaza trauma transgenerațională pentru a include evenimentele traumatice din familie (și din conștiința socială) ca parte a întregii poze. Tragediile care variază  ca intensitate: abandon, suicid, război sau moartea timpurie a unui copil, parinte sau frate – pot trimite valuri de șoc de la o generație la alta, creând ceea ce se numește trauma transgenerațională.

Studiile și cercetările din domeniul biologiei celulare, al neurobiologiei, epigeneticii și psihologiei dezvoltării dezvaluie importanța explorării a cel putin trei generații de istorie familială pentru a întelege mecanismul din spatele tiparelor de traumă transgenerațională sau a suferinței care se repetă.

Ce ne ramane de facut dupa ce am investigat transgenerațional este pacea cu trecutul. Activitati şi actiuni reparatoare, alese constient de această dată și nu venite compulsiv asa cum se intampla când este o problema transgenerationala. Acum putem alege să facem ceva reparator și să lasam trecutul în urma. Să traim în prezent și să ne bucurăm ca avem ocazia să avem o alta întelegere asupra trecutului.

Trăitul în trecut provoacă depresie, trăitul în viitor provoacă anxietate. Nu putem schimba trecutul și nu putem cunoaște viitorul. Putem însă să traim în prezent și să ne asumăm ceea ce alegem cunoscând trecutul și facând planuri pentru un viitor realist.

Este important să luminăm trecutul, dar aceasta nu îl schimbă, ci schimbă perspectiva asupra acestuia.

Balaurii din sertare sunt de fapt cateva jucarii de plus ingrămadite poate cu multi ani în urmăO ușă ferecată din casa sufletului nostru poate aduce multă tensiune.

Unele uși sunt închise de multa vreme. Unele de când eram copii, altele închise de strabunii nostri. Ne imaginam tot felul de lucruri pana să deschidem usa aceea. Dupa ce deschidem usa gasim acolo o mulțime de lucruri vechi peste care s-a asezat praful și paianjenii au facut pânze. Este puțină lumină și mult întuneric. Dacă lăsăm lumina să intre, facem puțina curatenie și deja devine o cameră de aminitiri, poze, lucruri vechi. După ce faci această curățenie te mai poti întoarece să o vizitezi sau nu, dar macar nu mai este vazută ca o cameră secretă pentru care iți imaginai tot felul de lucruri sau ca un sertar închis în care nu cauți pentru că sunt balauri.

Imi închei articolul spunând că acest demers terapeutic are la bază ACCEPTAREA, IERTAREA, IUBIREA, CREDINȚA în sensul cel mai divin.

  • Acceptarea limitelor, păcatelor și suferinței umane.
  • Iertarea oamenilor de acum și de altădată.
  • Iubirea fata de ce avem, suntem și iubirea față de Dumnezeu.
  • Credința în puterea transformatoare a lui Dumnezeu. O acțiune pozitivă, constientă reparatoare fată de ce a fost și o apropiere față de Dumnezeul Christic plin de iubire.

Leave a Reply